Oferte speciale
- Oferta speciala de Revelion
- Complex Turistic Perla Trascaului
- Rametea - AB
- In Vacanta la Munte!
- Cabana Basmelor La Ciubar
- Rau Sadului - SB
- Oferta Iernii
- Pensiunea Briza de Munte
- Bran - BV
- Toamna 2024
- Conacul Transilvan
- Margau - CJ
- Oferta pentru Craciun si Revelion
- Pensiunea Kiss
- Sancraiu - CV
- Craciun si Revelion la Sarmizegetusa Regia
- Pensiunea Cotiso
- Costesti - HD
- Oferta cazare zona Bran Moieciu
- Casa Tabacaru
- Pestera - BV
Marginimea Sibiului
Zona cu un puternic caracter traditional, care pastreaza vii urmele trecutului, dar mai ales
pe cele ale unitatii poporului
Este cea mai cunoscuta zona etnofolclorica a judetului Sibiu. E strajuita la Nord de Valea Raului Saliste, la Sud de punctul de intrare al Oltului in Trecatoarea Turnu Rosu si de Valea Sadului, la Est de soseaua internationala E 15 A, iar la Vest de Raul Sebes (Valea Frumoasei) care separa Muntii Cindrelului de Muntii Lotrului. Marginimea Sibiului cuprinde 18 localitati, dintre care amintim: Sadu, Talmacel, Rasinari, Gura Raului, Sibiel, Saliste si Jina. Zona a fost si este recunoscuta pentru transhumanta si bogatia artei populare, fie ca e vorba de sculptura in lemn, pictura sau arta textila.
Cea mai veche asezare din zona este atestata in anul 1204 sub numele Riuetel, aflata pe teritoriul de astazi al Cisnadiei (vezi Pensiuni Cisnadie). Cisnadioara este atestata din 1223, iar Amnasul din 1309. Urmeaza Talmaciu (1318), Orlat (1322) si Saliste (1354). De-a lungul istoriei aceste asezari au fost in diverse momente feude acordate de regele Ungariei principilor Valahiei, impreuna cu Tara Fagarasului (vezi Pensiuni Tara Fagarasului). Un eveniment important in zona a avut loc in secolul al XVIII-lea cand imparateasa Maria Theresia a decis infiintarea Regimentului 1 de granita la Orlat.
In Marginimea Sibiului locuieste o populatie preponderent romaneasca. In general, principala ocupatie istorica a populatiei a fost si este pastoritul, motiv pentru care se treceau, tot timpul, Muntii Carpati, ceea ce a dus la mentinerea unei legaturi intre comunitatile romanesti aflate la sud, respectiv la nord de munti. Locuitorii zonei sunt numiti mocani, sau margineni.
Pe langa pastorit, locuitorii se mai ocupa si cu cresterea vitelor, exploatarea padurilor, mica industrie taraneasca, agricultura si pomicultura.
Zona are o bogatie exceptionala a obiceiurilor legate de diferite momente din viata. Si astazi exista obiceiul de a purta costumul popular traditional mai ales cu aceste prilejuri. Pictura pe sticla este o traditie, in stransa legatura cu introducerea manufacturilor de sticla de catre autoritatile imperiale austriece, traditie receptata in secolul al XVIII-lea de Biserica Romana Unita, apoi de Biserica Ortodoxa, care s-a reimpus in zona.
In plan arhitectural, zona se remarca prin casa margineana, una dintre cele mai originale forme de arhitectura populara romaneasca, care se distinge prin echilibrul ansamblului si imbinarea formelor. Dar exista si puternice influente sasesti casele avand curti interioare inchise din toate partile.
Costumul popular e o alternanta de alb – negru cu o palarie rotunjita purtata de barbati si e purtat fie in cadrul unor datini legate de ciclul vietii (nastere, nunta, inmormantare), fie in cadrul sarbatorilor de peste an (Ceata de juni, Hodaitatul, Prinsul varutelor, Urcatul si coboratul oilor, Udatul Ionilor, Intalnirea vecinatatilor, Maialul).
Muzica si dansul se imbina armonios in cantece ciobanesti (jiene, tontoroiul, invartita, doina, batuta) si jocuri populare (calusarii, braul, sarba, hategana, jiana).
Este o zona in care se practica intens agroturismul si unde se intalnesc multe pensiuni frumoase ce satisfac dorintele turistilor amatori de vacante in natura.
