Pastele Catolic
Anul acesta catolicii din toata lumea vor serba Sfintele Sarbatori de Paste pe 17 aprilie
In 2010 si 2011, printr-o fericita coincidenta, Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa au serbat Sfintele Pasti in aceeasi zi. O astfel de coincidenta se va mai petrece in 2014, la 20 aprilie, in 2017, la 16 aprilie si in 2025, la 20 aprilie. Altfel insa, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox poate varia de la o saptamana pana la cinci saptamani.
Care este explicatia? In primul rand, faptul ca cele doua Biserici lucreaza cu calendare diferite. Biserica Romano-Catolica foloseste, din secolul al XVI-lea, calendarul gregorian , iar Biserica Ortodoxa pe cel iulian. Daca statele ortodoxe au adoptat in viata civila calendarul gregorian, in prima jumatate a secolului XX (Rusia si Bulgaria in 1918, Romania si Serbia in 1919, Grecia in 1923), majoritatea Bisericilor Ortodoxe merg in continuare pe varianta iuliana, dar indreptata la Congresul de la Constantinopol din 1923. Numai cateva biserici (numite “stiliste”) mai folosesc si astazi calendarul iulian pur, neindreptat (Biserica Rusa, Biserica Sarba, Bisericile din Patriarhia Ierusalimului si Sfantul Munte).
Data praznuirii Pastelui este, spre deosebire de data Nasterii Domnului (25 decembrie) variabila, in functie de prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. In calcul mai intra un element important, si anume data Pesah-ului. Aceasta este o sarbatoare ebraica, amintind de trecerea prin Marea Rosie si eliberarea de robia egipteana.
Bisericile Ortodoxe pastreaza recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325, ca Sarbatoarea Invierii Domnului sa nu coincida cu Pesah-ul, ci sa fie consecutiva acestuia.
In fine, catolicii stabilesc prima luna plina de dupa echinoctiu folosind o serie de calcule si tabele ecleziastice, pe cand ortodocsii iau ca reper luna plina astronomica.
Conform recensamantului din 2002, in Romania erau peste un million de cetateni care s-au declarat romano-catolici (aproximativ 4,5% din populatie la acea vreme).
Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri pe care catolicii le practica in ziua Sarbatoririi Invierii Domnului este stropitul. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior fiind folosit si parfumul.
Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism si pentru ca ea provine din fantani, a aparut si obiceiul impodobitului cu oua a fantanilor din satele populate de nemti.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Zeita se numeste ’’Ostera’’, denumire din care provine si cuvantul ’’Ostern’’, care inseamna Paste. Desi isi are originea in Germania, obiceiul a fost adoptat si de majoritatea catolicilor din Ardeal. Printre alte obiceiuri se numara daruirea si ciocnirea oualor vopsite.
Au existat, in decursul istoriei bisericesti universale, mai multe tentative de a sincroniza data Sfintelor Pasti in riturile catolice si ortodoxe. Ultima a fost in 1997, in Siria, la Alep, unde a avut loc o mare adunare crestina, organizata de Consiliul Mondial al Bisericilor.
