- Tematici in evidenta
- Alte tematici
- 5 idei de calatorie Diverse Farmacia Naturii Biserici si manastiri
- Regiuni in evidenta
- Crisana Transilvania Moldova Maramures Bucovina
- Tematici in evidenta
- Alte tematici
- 5 idei de calatorie Diverse Farmacia Naturii Biserici si manastiri
- Regiuni in evidenta
- Crisana Transilvania Moldova Maramures Bucovina
Cauta o pensiune
- Oferte cazare
- >
- Idei de calatorie
- >
- Locuri bizare din Romania: Pestera Movile
Locuri bizare din Romania: Pestera Movile
Unul dintre cele mai bizare ecosisteme de pe Terra se afla in tara noastra, in Dobrogea
In anul 1986 un grup de cercetatori romani in timp ce faceau cercetari asupra solului, in vederea construirii unei termocentrale in apropierea Marii Negre (vezi Pensiuni Litoral), au realizat una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului: Pestera Movile. Aceasta descoperire din Dobrogea (vezi Pensiuni Dobrogea), aproape de Mangalia, avea sa uimeasca intreaga lume stiintifica o data cu descoperirea unui bioclimat deosebit, ostil oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafata si independent de acestea.
In toate cazurile in care a fost descoperita viata in pesteri, ea a avut legatura, sau depindea de viata de la suprafata, insa, in aceasta pestera, cercetatorii au descoperit un bioclimat independent, complet inchis, un ecosistem de sine statator, total independent fata de suprafata. Acest lucru l-a facut pe unul dintre cercetatori sa speculeze faptul ca daca in urma unui razboi nuclear viata de pe pamant ar disparea, acest ecosistem ar putea fi un supravietuitor.
Au fost identificate mai multe specii de animale, dintre care 33 sunt specii noi. Se presupune ca refugiul lor in subteran isi are inceputurile in epoca de gheata, cand nivelul Marii Negre a scazut simtitor.
Ceea ce o face sa fie cu adevarat inedita pe pestra Movile, il reprezinta faptul ca este primul ecosistem din lume al carui viata se bazeaza pe chemosinteza. Absenta luminii soarelui nu permite posibilitateai de a obtine hrana prin fotosinteza, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la conditiile de mediu, utilizand energia chimica rezultata din oxidarea hidrogenului sulfurat, microorgansimele folosesc chimiosinteza pentru a-si procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect laptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate in pestera, ei fiind ultima veriga a lantului alimentar. Acest sistem autosustinut nu a fost niciodata intalnit la suprafata Terrei.
Conform cercetatorilor, apa din interior nu provine in niciun fel de la spurafata, lucru relevat de probele studiate, folosindu-se o metoda de comparatie. Apa de la suprafata contine izotopi ce provin de la dezastrul produs la Cernobal si se intalnesc in toate apele de suprafata din tara noastra. Acesti izotopi, in schimb, nu s-au intalnit in apa din aceasta pestera.
Neprimind alimentatie din exterior, s-a creat un ecosistem inchis, total diferit de cele aflate la suprafata. Printre speciile noi de carnivore gasite aici se numara doi pseudoscorpioni, un miriapod, o specie noua de lipitoare, patru specii de paienjeni si un scorpion de apa, diferiti de rudele lor cunoscute. Printre creaturile descoperite se afla si un miriapod care masoara 10 cm, al carui muscatura este veninoasa. Locuitorii subterani au o culoare pala, iar ceea ce ii diferentiaza complet de rudele lor de la suprafata este lipsa totala a vederii de aceea si-au dezvoltat niste antene de proportii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe intuneric.
Simpla prezenta umana in acest loc ameninta serios viata ecosistemului, deoarece simplul proces respirator, poate cauza dezechilibre, prin modificarea nivelului de oxigen si de dioxid de carbon din pestera. De aceea, este recomandat sa fie vizitata doar in scopuri stiintifice si mai ales de catre specialisti.