Trecutul medieval al Romaniei - Ceatatea Neamtului
Cea mai importanta fortificatie medievala a Moldovei, martor al istoriei zbuciumate din aceasta zona
Cetatea Neamtului facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XIV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.
Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racovita.
Ea a fost mentionata pentru prima data la 2 februarie 1395, in timpul expeditiei regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei in Moldova.
Ca urmare a cercetarilor arheologice efectuate aici in a doua jumatate a secolului al XX-lea, au fost identificate mai multe etape de constructie a cetatii. Nu au fost identificate aici fortificatii anterioare, rezultand ca prima constructie fortificata dateaza din epoca domniei lui Petru Musat. Aici au fost descoperite monede din timpul domniei lui Petru I Musat, acestea constituind o dovada certa ca Cetatea Neamt a fost construita in a doua parte a domniei lui Petru I, perioada in care Moldova a cunoscut o dezvoltare economica si politica continua.
Pana la efectuarea acestor cercetari arheologice, istoricii au vehiculat mai multe ipoteze cu privire la perioada cand a fost construita fortificatia. Pornind de la informatia din Bula papala din 1232 ca in timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei, intre anii 1211-1225, acestia ar fi construit pe versantul estic al Carpatilor un castrum muntissimum, unii istorici de seama ca A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu sau Dimitrie Onciul au acreditat ipoteza ca Cetatea Neamtului a fost construita de teutonici, un argument in plus constituindu-l insasi denumirea cetatii. Cu toate acestea, nu s-a descoperit nicio marturie arheologica sau documentara care sa sustina aceasta ipoteza. Intr-o adaugire la letopisetul lui Grigore Ureche, Misail Calugarul vehiculeaza ipoteza construirii cetatilor moldovenesti de catre genovezi.
Cetatea Neamt (vezi Pensiuni Neamt) a reprezentat un avanpost fortificat important pentru apararea granitei de vest a Moldovei si a trecatorilor Carpatilor Orientali in fata politicii de continua expansiune teritoriala spre est a Regatului Ungar. Ea era una din cele mai bine intarite cetati de care a dispus statul medieval moldovenesc si avea un rol important in sistemul general de aparare a tarii.
In anul 1395, regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei a intreprins o expeditie militara asupra Moldovei, in scop de expansiune teritoriala. Dupa cum atesta Cronica veche moldoveneasca, domnitorul Stefan I al Moldovei (1394-1399) i-a invins pe unguri la Hindau (azi satul Ghindaoani, aflat la circa 12 km sud de Targu Neamt), fapt confirmat si de inscriptia de pe piatra de mormant a lui Stefan I aflata in Manastirea Bogdana.
Domnitorul Stefan cel Mare (1457-1504) a inteles cel mai bine necesitatile construirii de cladiri fortificate pentru a apara Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tatarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele manastiri fortificate din Moldova si a intarit cetatile existente. Considerand ca Cetatea Neamt nu este suficient intarita pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, in ragazul dintre Batalia de la Podul Inalt (ianuarie 1475) si Batalia de la Valea Alba (26 iulie 1476) el a poruncit suprainaltarea zidurilor cetatii cu circa 6-7 m si construirea de creneluri si ferestre inguste, prin care aparatorii cetatii puteau sa supravegheze si sa loveasca dusmanii. Pe latura de nord a fortului musatin s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase si rezistente, cu inaltimi variabile, de pana la 30 de metri.
Pentru a evita apropierea dusmanilor de zidurile cetatii, Stefan cel Mare a dispus saparea unui sant de aparare mult mai adanc si mai larg decat cel anterior, in partea de nord si nord-est a fortului. In cetate se patrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit pe 11 piloni de piatra de forma prismatica. Partea mobila se afla pe portiunea de pod dintre ultimul pilon si zidul bastionului si se putea ridica in caz de primejdie, printr-un sistem de scripeti, dar odata trecut de ea existau doua capcane cu trape, cunoscute si sub numele de "curse de sobolani".
Cetatea Neamt a fost descrisa in mai multe opere literare care relateaza anumite episoade istorice sau descriu zona muntilor Neamtului. Azi este un punct turistic reprezentativ in Romania vizitat de mii de turisti anual.
